Aici si atunci

Pentru Muchia Mare , scroll putin mai jos. Cu gandul de a scapa de caldura din oras dar si de a ne bucura de Retezat plimbandu-ne sau catarand hotarasc impreuna cu Ina sa ne luam o zi de luni libera si sa mergem un weekend prelungit la Bucura. Vineri seara, putin dupa ce am trecut de bariera de la Gura Apelor, masina hotaraste sa ne faca viata mai interesanta: un zgomot ciudat de sub capota, fum si apoi pauza - totul se opreste. Dezamagiti, obositi de drum si putin debusolati, o impingem inapoi la vale pana intr-un loc unde nu incurca pe nimeni punem cortul urmand ca dimineata sa refacem planurile. Sambata , dupa ce cautam semnal si gasim doar in casuta paznicului de la baraj (doar pe orange sau digi) reusim sa ne gasim o platforma care sa vina dupa masina luni. Acestea fiind spuse, strangem cortul, facem iar rucsacii si facem autostopul pana sus in Poiana Pelegii. De acolo incepem urcusul si intr-un final ajungem pe la amiaz la Bucura, renuntand la planurile de catarat pentru ziua ace...

Disclaimer: descrierile de pe lungimi sunt din amintiri si nu sunt complete. Prin iulie treceam prin Busteni mergand catre Bucuresti, cu destinatia finala Krapets. Tot drumul m-am holbat catre abrupt, catre PVA si ma bucuram de trafic - asa aveam mai mult timp sa ma uit. Dupa aceasta scurta intrevedere tot drumul m-am gandit la cat de fain a fost acum un an cand am mers cu Deb, cu bune si cu rele, a fost o tura care mi-a re-adus in prim plan sentimentele intense care ma atrag catre catarat. La prima oprire i-am scris lui Andrei propunandu-i o tura in Costila, unde nu mai fusese niciodata. A trecut timpul, s-au aliniat (partial) planetele si pana la urma am stabilit ca o sa mergem in formatie de 4 intr-un weekend prelungit din august. Eu urman sa fac echipa cu Mihai, care nu avea experienta multa la multipitch (aproape 0) dar prindea foarte repede, catara foarte bine si cel mai important avea moral bun, chef de glume tot timpul. Am dormit joi la caminul alpin, vineri am lucrat remote (b...

Tot timpul am gasit foarte utile blogurile cu relatari din diferite trasee sau diferite ture, mai ales cele ale lui Silvia sau Ioana (flutureledepiatra.ro). Pe langa impresiile personale unele informatii erau imposibil de gasit altundeva (climbromania ba nu merge, ba nu e actualizat, ba traseele nu sunt in romania :) ) sau detalii despre unde e pont o bucla lunga, cum identifici intrarea mai repede, etc. Bucurandu-ma de toate relatarile astea de la un moment dat am inceput sa simt ca trebuie sa dau si eu inapoi. Mult timp am m-am gandit ca "daca exista deja atatea descrieri, atatea relatari, de ce sa mai scriu si eu? de ce sa ma bag in seama?".. Raspunsul vine din mai multe parti, pe de-oparte imi place sa ma bag in seama, pe de alta poate reusesc sa pun aceleasi trasee in alta lumina, sau sa vin cu informatii noi, actuale, etc. De ani buni, dupa fiecare tura intensa si faina ma gandesc ca abia astept sa incep sa-mi scriu blogul sa relatez toate cele intamplate, dar pe masura...